Un profesor de filosofie stãtea în fata clasei având pe catedrã câteva lucruri. Când ora a început, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingi de tenis. I-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin si acestia au convenit cã era. Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de tenis. I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul era plin iar acestia au fost de acord cã era. Profesorul a luat dupã aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenti cum stãtea treaba iar acestia au rãspuns în cor "pliiin"! Profesorul a scos de sub catedrã douã cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv. Studentii au râs.Dupã ce hohotele s-au domolit, profesorul spus: "Acum as dori sã întelegeti cã acest borcan reprezintã viata voastrã. Mingiile de tenis reprezintã lucrurile importante pentru voi: familie, copii, sãnãtate, prieteni si pasiunile voastre. Dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viata voastrã ar fi tot plinã. Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi: serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mãrunte.
Dacã veti începe cu nisipul, nu veti mai avea unde sã puneti mingile de tenis si pietricelele. La fel si în viatã, dacã îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine. Acordã atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copiii, iesi cu sotia în oras la cinã, joacã tenis, vei avea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine stie ce dispozitiv. Ai, în primul rând grijã de mingiile de tenis, ele conteazã cu adevãrat. Stabileste-ti prioritãtile, restul e doar nisip."
Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele douã cãni de cafea. Profesorul a zâmbit: "Mã bucur cã întrebi asta, ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãrea viata ta, e loc întotdeauna pentru douã cãni de cafea, împreunã cu un prieten."
Împãrtãseste acest mesaj cuiva drag ... eu tocmai am fãcut-o.
Am mai citit mesajul asta dar felicitari ca ai ilustrat o aceeasi filozofie sanatoasa de viata care nu e rau sa o transpunem in practica de zi cu zi si sa veghem la pastrarea ei integra deoarece este bine sa stea la baza celulei fundamentale a societatii numita familie.
RăspundețiȘtergerechestia cu familia si importanta ei, sunt lucruri stiute; din pacate spunem mereu ca vom face si vom drege, dar se gaseste cate ceva care sa amane iar si iar planurile noastre; traim ca-ntr-un deja vu din care nu mai putem iesi; imi place mai mult mesajul cestilor de cafea; intr-adevar nu se poate compara caldura unei cesti de cafea si a mainii unui prieten...
RăspundețiȘtergereexceptiile intaresc regula, de asta e mai evidenta in vietile noastre raceala din familie cand "acasa" nu e acasa si tradarea unui prieten atunci cand te bazai pe el si poate cand aveai nevoie cel mai mult, devenind grave in vietile noastre datorita diferentei majore dintre asteptari si realitate.
RăspundețiȘtergerenimicurile vietii insa ne fura tot timpul, si nu exista moneda de schimb mai pretioasa, nici banul , nici aurul decat clipa, timpul, dar acesti banuti ii cantarim si-i pretuim mai mult atunci cand ne-au mai ramas putini, cand e prea tarziu, spre sfarsitul vietii si cu mintea de pe urma ...
facem de multe ori o mare greseala, de unde pornesc toate celelelte, in coloana :) traim intr-o inselare, atunci cand vezi intr-o cunostinta un prieten, cunostinta e cel/cea cu care iesi la un ceai, o cafea, la un chef...
RăspundețiȘtergereAlta greseala e sa-ti consideri colegii de serviciu prieteni, fa greseala sa ceri ajutor si-ai sa primesti cutite in spate... oamenii cu care intram in felul asta in contact sunt doar cunostinte si pot deveni prieteni daca trec cu tine de mana prin incercari. catalogam drept prieteni pe cei cu care schimbam o vorba pe net, sau ne intalnim la o terasa...de aici incepe alunecarea pe panta. cand ai probleme "prietenul" de genul asta e primul care nu-ti mai raspunde la telefon, sa zici merci daca-ti mai da buna ziua. si tu credeai ca-ti e prieten? "fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur" :) un zambet stramb si intarziat. daca apuci sa vezi tiparul ar trebui sa nu te mai atasezi de nik, durerea pe care o simti , pe cat ti se pare de reala, pe atat e de falsa si se ridica atat cat ii dai voie, cand ai sa devii constient ai sa-i descoperi ridicolul si vei putea zambi la amintirea asta.
Consideram prieteni, si chiar ne sunt in masura in care ne ajuta sa crestem, dusmanii, ma gandesc ca in multe cazuri un dusman mi-a fost mai pretios, pentru ca a lovit unde doare si a redescoperit o rana pe care am incercat s-o ingrop, asa a aprins lumina si chiar de nauceste pe moment, este un pas spre indreptare. De n-am mai comenta atata am creste mult mai repede si mai frumos;
Poate ca azi, in ignoranta mea, te injur, iar mai tarziu iti zic "sarumana" si in inima mea ramai un prieten pretios :) si-ti cer iertare in gand ca am cartit si ti-am vrut raul.
Prin toti oamenii, ca ne place sau nu, lucreaza Dumnezeu, unii sunt trimisi sa insele, sa puna piedici, altii sunt trimisi sa ajute, ca prin lucrarea lor sa crestem, chiar de cazi intr-o inselare, ideea e sa o vezi si sa iesi ... discursul asta se poate prelungi la infinit si ideea de baza e aceeasi, ganditi-va la caderea biblica: ca nimic nu s-a schimbat, iar oamenii sunt fie ingeri, fie serpi si asta nu e o judecata, ci o constatare.
Deschide ochii si bucura-te de ceea ce vezi, iar de te lovesti sau cazi, nu fa ca mine, nu ramane acolo ca nimeni nu vine sa te ridice iar atunci cand te ridici, asteapta-te la alte inselari si ispite.
"tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui"
Sf. Parinte Siluan Athonitul
http://www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/glossa.htm
Toate au un scop in sine doar ca nu-l vedem atunci cand trebuie ori ii ignoram importanta ori o denaturam. Toate clipele sunt lectii din care invatam sau nu ceva, si daca nu invatam se repeta pana stim sa dam lucrarea de control cu brio si trecem mai departe. In caz contrar se repeta ciclic, ceea ce inseamna ca nu ne-am invatat lectia, ceva ne scapa, nu am facut bine si dam din nou examene pana trecem la etapa urmatoare.
RăspundețiȘtergereFamilie! Familie! Familie! O institutie de toata jena. Materializarea egosimului din noi: nu ma intereseaza decat fericirea mea...ia sa ma casatoresc si sa plantez cativa plozi. Familie! Familie! Familie!
RăspundețiȘtergeremerci, m-ai facut sa rad, am imaginea in fata, nu te cunosc dar parca te vad :))
RăspundețiȘtergeree bun cate un dus dintr-asta de adevar, ne mai scoate din somnul ipocriziei.
vedem prea multe urmari ale unor casatorii cu asemenea "plozi" marcati de, hai sa-i zicem frumos: egoismul parintilor sau indiferenta crasa a societatii. un om drag imi spunea "degeaba vrei tu familie, daca nu vrea si Dumnezeu", probabil ca la asta se referea. :)
in viata nu avem nici prieteni nici dusmani, doar profesori; de-am intelege asta n-am mai ramane repetenti
RăspundețiȘtergere