Leac" de aur pentru suflet si trup: Mangaierile  Tatii  afectuosi cunosc senzatia unica pe care o simt atunci  cand isi  tin pruncii culcati pe piept. Contactul cu trupul lor  plapand si fierbinte (asa se vindeca colicii intestinali) se traduce  intr-un  singur cuvant: fericire. Mamele stiu si ele gustul bucuriei  ametitoare, de a  tine un prunc la san, unul dintre miracolele  care nu se pot uita niciodata. Si  adolescentii cunosc paralizanta  emotie provocata de intamplatoarea atingere si  apoi inclestare  a mainilor. Imbratisarile parintesti, "acoladele" prietenesti (o  mana pusa pe umar), mangaierile pe crestet si frunte sunt valori  afective bine  cunoscute, dar din pacate prea putin folosite, desi  ele sunt primul pas catre  binele sufletesc si trupesc. Un  cobai fericit Kerstin  Uvnas-Moberg, fiziolog la Institutul  Karolinska din Stockholm, mangaie lin si  fara intrerupere burta  moale a unui cobai, mentinand un ritm si o presiune  constante.  Masajul dureaza cinci minute, dupa care senzatia de placere pusa  in  slujba stiintei ia sfarsit. O asistenta controleaza tensiunea  arteriala, ritmul  cardiac si temperatura corpului, iar cobaiul  - in mod evident mai relaxat - este  dus inapoi in cusca lui. "Masajul  ii linisteste in asa masura pe cobai, incat  ar putea fi operati  fara narcoza", spune cercetatoarea suedeza. "Ar fi un  posibil  punct de plecare pentru a afla ce se petrece de fapt in corpul omenesc,  in timpul unei atingeri tandre sau al masajului terapeutic." Aproximativ  5  milioane de celule senzoriale, majoritatea aflandu-se pe limba,  buze si degete,  transmit aceste atingeri pielii. Traiectele nervoase,  cu ramificatii foarte  fine, propaga semnalele de contact in tot  corpul, pana la creier. O senzatie  extraordinara de relaxare si  liniste, obtinuta printr-o simpla atingere. Atingerea,  un mister Scanteia s-a aprins in America,  provocata  de o psiholoaga: Tiffany Field, prima care a incercat sa dezlege  "misterul care invaluie pielea", in cadrul institutului pe care-l  conduce si  care are un nume simbolic: "Touch Research Institute"  ("Institutul pentru  cercetarea atingerii"). Studiile ei, partial  publicate, au demonstrat ca orice  mangaiere, orice masaj pe piele  influenteaza echilibrul nostru hormonal. Astfel,  contactul cu  pielea poate declansa o avalansa de substante purtatoare de mesaj  care ne linistesc, ne alina durerile, elimina stresul si incordarea  sau pur si  simplu intaresc sistemul imunitar. Exista o adevarata  "cultura" a contactului, a  atingerii, care, din nefericire, se  pierde treptat. "  La inceputul mileniului trei, pipaitul  se  numara printre simturile pe cale de disparitie. Lumea, dominata  de mass-media,  este o lume vizuala. La persoanele care nu se dezlipesc  toata ziua de calculator  si care tin legatura cu prietenii doar  la telefon, zona de contact se rezuma  doar la suprafetele ergonomice  de uzanta", spune Field. Ea acuza faptul ca  "educatoarele de la  gradinitele de copii din SUA se tem pur si simplu sa-i ia in  brate  pe micutii care plang, din cauza ca mangaierile lor ar putea fi  interpretate gresit". La fel se intampla si cu cei ce nu mai indraznesc  sa-si  bata pe umar colegul de munca sau sa-l imbratiseze cu compasiune.  Field  presupune ca aceasta izolare tactila va declansa o "foame  de contact" pe care  tot mai multi si-o vor astampara prin "ore  de mangaieri contra cost". Ele au si  inceput. Doar in 1996, in  Germania au fost prescrise medical 65 de milioane de  masaje (rambursate  de asigurarile sociale), dar numarul lor nu poate fi apreciat  corect,  pentru ca multe persoane le-au platit din propriul buzunar. Oferta  este  teribil de variata si deci foarte greu de supervizat. Ti  se ofera absolut orice:  masajul acustic tibetan, Watson - un masaj  shiatsu subacvatic, Reiki, Rolfing,  terapia zonelor reflexe, scaune  speciale de masaj, masajul Anick-Fit pentru  mentinerea energiei  (se practica la locul de munca) etc. La acestea, se mai  adauga:  cursuri pentru cupluri (initiere in arta mangaierilor) si seminarii  Tantra - care, toate, promit o traire senzuala dezlantuita. In  ultima vreme  au aparut multe studii care confirma efectele medicale  pozitive ale  masajului. * Dupa un masaj zilnic de 45 de minute,  femeile cu operatii pe  uter de la Clinica Universitara Virginia  n-au mai folosit calmante in cantitati  asa de mari, au devenit  mai active, mai increzatoare. Rezultate asemanatoare au  fost consemnate  si in urma unui studiu efectuat asupra persoanelor cu arsuri  grave,  la Universitatea din Miami. * Dupa 6 saptamani de masaj si stimulare  electrica a pielii, la bolnavii de Alzheimer s-a constatat o ameliorare  a  memoriei si starii psihice. * Prin metoda "cangur" - copiii  stau culcati  (goi) cateva ore pe abdomenul mamei sau al tatalui  - a fost reglata respiratia  prematurilor si a scazut ritmul cardiac  la sugari. Atat parintii, cat si copiii  au numai de profitat de  pe urma contactului piele-piele. Moartea  copiilor nemangaiati Intr-unul  din experimentele efectuate, Tiffany  Field a despartit temporar  cativa pui de cobai in varsta de 10 zile de mamele  lor. Drept  urmare, puii au inceput sa produca mai putini hormoni de crestere,  mai putina insulina si mai putine enzime de care depind dezvoltarea  si  diferentierea celulelor. Echilibrul hormonal a inceput sa se  normalizeze doar in  momentul cand unuia din colaboratorii lui  Field i-a venit ideea sa-i perie  regulat cu o pensula uda - un  fel de inlocuitor pentru limba mamei. Acesta este  deci motivul  pentru care mamiferele isi ling si isi spala (curata) puii.  Maimutele  antropomorfe isi poarta progeniturile in spate sau pe abdomen, ani  in  sir, le leagana si le despaducheaza. Asa poate fi explicat  deznodamantul unui  experiment de o cruzime iesita din comun, ordonat  in secolul 13 de catre  imparatul Friedrich al II-lea. El le-a  cerut mamelor adoptive si doicilor sa  alapteze si sa imbaieze  copiii fara sa le vorbeasca sau sa le arate nici cea mai  mica  afectiune. Se spune ca nici unul dintre copii nu ar fi supravietuit. "La  copii, contactul fizic este conditia de baza a cresterii", spune  Field. "Se pare  ca in noi, nevoia de contact (atingere) este inradacinata  genetic. Orice  mangaiere tandra ne face mai siguri pe noi, suntem  mai putin  timorati." Sexualitatea si atingerea Tandretea  este un  element deosebit de important si pentru terapia sexuala  si terapia cuplului.  "Pentru o viata sexuala buna, ar trebui sa-nvatam  sa ne atingem din nou asa  incat sa ne faca placere", spune aceeasi  cercetatoare. "Sexul, dragostea si  fenomenul de atingere sunt  privite - de regula - ca niste subiecte  nestiintifice, dar noi  cream argumente care sa-i convinga pe savanti", spune  Tiffany  Field. Persoanelor care nu vor sa-si cheltuiasca banii pe masaje  sau  care duc lipsa de partener li se da urmatorul sfat: "Masati-va  singuri! Lipsa  momentana a unui suflet alaturi de dvs. nu este  un motiv ca sa renuntati la  masaj". Graficul contactelor  epidermice Iata cateva date  stabilite de cercetatori  in anii '90. In cazul unor cupluri aflate intr-o  cafenea, partenerii  s-au atins dupa cum urmeaza (este vorba de o ora): * in  America  - de doua ori * In Paris - de 110 ori * In Caraibe (San  Juan/Puerto  Rico) - de 180 de ori Rezultatele unor analize video din 1995  arata: Contactul fizic a fost cautat de: * 21% dintre  greci *  14% dintre italieni * aproape la fel de multi irlandezi  si scotieni Mai  distanti au fost: * englezii - 8% *  suedezii - 5% * olandezii -  4%. Modelul feminin Femeile  cauta atingerea mai frecvent decat  barbatii - este o constatare  facuta de doi psihologi americani care au observat  comportamentul  pasagerilor de pe aeroportul din Kansas City: Femeile: au  imbratisat  si sarutat persoanele care le asteptau (indiferent de  sex). Barbatii:  i-au salutat pe barbati printr-o scurta strangere de  mana. Copiii  - marcati de parinti La adulti, contactul  fizic cu  propriii copii este identic cu cel al parintilor lor cu ei. Mai  mult  sau mai putin intens. Mangaierile si bacsisul Din  experimentul efectuat in 1992 de cercetatorul american Jakob Hornik  rezulta ca  bacsisul mai mare il iau chelnerii sau chelneritele  care pun mana pe bratul  clientului. Concluzii  Pentru a fi fericiti, pentru a ne  elibera de  stres si pentru a lupta impotriva bolilor avem nevoie  de mangaieri. Fara aceste  atingeri devenim agresivi, stresati,  ne imbolnavim mai usor. Sfatul care rezulta  din cercetarile intreprinse  este urmatorul: trebuie sa ne mangaiem copiii mai  des, sa-i dezmierdam,  sa-i alintam si sa-i masam, trebuie sa incurajam  practicarea nestanjenita  a acestui contact piele-piele in scoli, in spitale si  in alte  parti. Cultura contactului trebuie reactivata. In urma unui studiu,  s-a  constatat ca violenta excesiva, agresiunea, merg mana in mana  cu contactul fizic  limitat. Prescolarii care au un contact fizic  mai intens cu parintii sau  persoanele care-i ingrijesc au un comportament  mult mai echilibrat. Animalele  mangaiate sunt mult mai blande  si sanatoase. Maturii sunt mai optimisti si mai  echilibrati. Batranii  nu se mai tem de singuratate si moarte. Mai ales ei au  nevoie  sa fie imbratisati. .. Si atunci? Daca binele lumii si-al oamenilor  se  obtine atat de lesne, printr-o simpla mangaiere, printr-o strangere  afectuoasa  in brate, ce ne impiedica oare sa le practicam mai  des? Grea intrebare.  Statisticile arata ca din 10 subiecti anchetati,  4 au raspuns ca n-au fost  mangaiati niciodata. Raportati-i la  populatia lumii (sa zicem 6,5 miliarde) si  va veti ingrozi. Din  randul lor se ridica agresorii, delincventii si  criminalii.  Cristiana Levitchi